Stimată DOAMNĂ ANCA GORGHIU,

Stimate DOMNULE MARCEL CIOLACU,

 Stimați Senatori și Deputați, 

Cu deosebită recunoștință salutăm inițiativa de a rezolva, în premieră, problema câinilor fără stăpân. Viziunea din expunerea de motive urmărește în mod respectabil, logic, uman și firesc poziția întregii societăți civile, în acord cu legislația internațională, inclusiv viziunea și poziția coaliției de peste 30 organizații non-guvernamentale din toată țara și specialiști, pe care o reprezentăm prin prezenta.

Inițiatorii acestui proiect au demonstrat respect pentru calitatea vieții animalelor și oamenilor din România, pentru bugetul public, pentru sănătatea publică și nu în ultimul rând, pentru comunitatea iubitorilor de animale, o comunitate epuizată de atrocitatea cu care se confruntă zilnic. Le mulțumim pe această cale, îi felicităm sincer și îi asigurăm că beneficiază de tot respectul nostru. Ne vom pune împreună la dispoziție toată expertiza și resursele disponibile pentru cel mai bun prieten al omului.

Este un moment de mare însemnătate în evoluția României, în termeni de civilizație, respect și responsabilitate nu numai față de animale, ci față de cetățenii și copiii afectați de această problemă crudă, de contribuabili, de folosire a banilor publici și de recunoaștere și răsplătire a tuturor beneficiilor și serviciilor pe care câinele, cel mai bun și mai loial prieten al omului, o aduce omenirii în diverse aspecte ale vieții.

Cele 20 de tone de cadavre de câini descoperite recent sunt doar o altă confirmare că situația este demult scăpată de sub control și niciun argument nu există pentru eutanasiere ca metodă de gestionare a populației canine, aceasta fiind interzisă în mai multe țări și contrară tuturor recomandărilor. 

Scara la care se desfășoară atrocitățile în spatele ușilor lagărelor de exterminare este imensă, și are implicații morale, traumatice, economice, ecologice, pe care aveți acum ocazia să le opriți, fără a afecta nici măcar bugetul public, ci din contră, de a-l crește, prin aplicarea amenzilor și rezolvarea eficientă și evidentă a problemei.

Nu în ultimul rând, venim cu completări importante referitoare la ultimele două modificări, care atragem atenția că anulează implementarea primei modificări, printr-un cumul de factori care duc la acest lucru în mod indubitabil. 

Așadar, comentariile noastre sunt următoarele:

Articolul 4

Propunem:

Alineatul (1):

  •  adăugarea cuvintelor „ și deparazitați intern și extern, în ziua intrării în adăpost, prioritate având urgențele medicale” la finalul primei propoziții. 
  • Alineatul (4)
  • adăugarea cuvintelor:  „Notificarea stăpânului că urmează procedura prin care se stabilește dacă returnarea este optimă sau poate reprezenta un pericol pentru animal, fie fizic, fie de abandon”- de exemplu, chestionar în cadrul telefonului de notificare – la finalul primei propoziții.

Articolul 5

Propunem: 

  • Înocuirea cuvintelor „sau care au suferit accidente(……) de îndată” cu cuvintele „declarate astfel obligatoriu de către o comisie formată din 2 medici veterinari, sau un medic veterinar și un etolog (specialist în comportament animal), și un reprezentant aprobat al unei organizații non guvernametale, pentru fiecare câine aflat în suferință vizibilă, pentru care eutanasierea este ultima soluție pentru curmarea suferinței, poate fi eutanasiat în baza rapoartelor medicale doar folosind și dovedind că au folosit substanța legală” 

Apreciem și înțelegem grija pentru câinii cu nevoi speciale,  însă este impetuos necesar să atragem atenția asupra faptelor următoare:

  • Noțiunea de boală incurabilă este interpretabilă în domeniul veterinar și necesită minim dublă-opinie și colaborare cu organizațiile pentru protecția animalelor și specialiști în comportament animal (etologi);
  • Un procent mare de câini fără stăpân din România este deja accidentat mai mult sau mai puțin; inclusiv câinii paralizați pot duce o viață decentă, există soluții adecvate care pot fi implementate;
  • Accidentarea se poate și chiar se produce de multe ori la capturare, din cauza lipsei procedurilor și a personalului calificat și mai ales, a empatiei față de animale, având grave consecințe psiho-emoționale documentate științific asupra societății martore (de ex. relația dinre manifestarea comportamentelor anti-sociale în cazul copiilor care asistă la acte de cruzime față de animale) sau implicate în protecția animalelor, și consecințe fizice și psihice majore, uneori fatale, pentru câinii capturați.

Articolul 7

  • Propunem:
  • Eliminarea  alineatului (2) și implicit, cele derivate. 

Apreciem și înțelegem grija față de câinii cu comportament agresiv de asemenea, și venim cu completările următoare – vom evalua nivelul de agresivitate prin teste comportamentale aplicate de specialiști în comportament animal și trata separat câinii agresivi iremediabil, în toate mediile, pe termen lung, pentru care există soluții de reabilitare care funcționează. 

Modificările din  art. (5), (7) din propunerea curentă anulează în mod practic aplicarea modificării importante din articolul (4).

În practică, toți câinii din adăpostul public sau din casele noastre sunt agresivi la un moment dat, adesea din motive de stres, anxietate și/sau diferite probleme medicale. Pentru orice câine, experiența de capturare (direct cu crosa, fără altă încercare manuală) – adăpost (lupte, gălagie permanentă, miros persistent, lipsa stimulării fizice și psihice,boli, lipsa unui loc sigur) include o multitudine de factori de stres extrem, care pot duce la agresivitate cel puțin temporară. Agresivitatea este un comportament natural, care apare dintr-o multitudine de motive, de la starea de sănătate precară, la păzirea resurselor sau lupta pentru supraviețuire, adesea declanșată de frică și impredictibilitate a interacțiunilor. 

Resursele existente ale statului și experiența societății civile sunt mai mult decât suficiente pentru a crea soluții pentru cele două probleme, câini cu dizabilități și câini care necesită reabilitare emoțională și comportamentală. Decizia de selectare a acestora trebuie să fie luată de către specialiști etologi și veterinari, pe baza procedurilor standard de bunăstare animală, universal valabile, pe care le putem  pune la dispoziție.

Agresivitatea este de două feluri  – intraspecifică, în cadrul aceleiași specii, câini agresivi cu câinii, și interspecifică, între diferite specii, incluzând aici interacțiunile negative cu oamenii. În funcție de evaluarea comportamentală și a personalității canine cu ajutorul unor teste standard accesibile și în România, se va stabili cea mai potrivită soluție pentru câinii în discuție. 

Să celebrăm articolul (4) cu omenie și respect față de câini, după zeci de ani de exploatare și maltratare. Să aducem România în rândul țărilor care au făcut din câini o oportunitate de a crește calitatea vieții, prin terapie și serviciu, și nu de a-și traumatiza cetățenii și copiii și de a transforma cel mai bun prieten în cel mai vulnerabil prieten.

Vă rugăm să aveţi în vedere şi Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor adoptată de Societatea Internaţională pentru Drepturile Animalelor, prezentată în mod public la Paris în 1978, existând în mod cert o legătură intrinsecă între drepturile omului şi drepturile animalelor. În acest sens, drepturile omului sunt vădit încălcate dacă drepturile animalelor nu sunt respectate, omul fiind astfel obligat să trăiască într-un dezacord cu mediul înconjurător şi lumea animală, situaţie de fapt care îi afectează grav demnitatea, integritatea psihică şi fizică.

Menționăm totodată Convenţia europeană pentru protecţia animalelor de companie din 2003, ratificată de România la 6.08.2004 şi intrată în vigoare la 1.03.2005. 

Nu este de neglijat nici impactul negativ asupra imaginii României, comunitatea internatională sesizând faptul în câte moduri contravine țara noastră  Convenţiei europene pentru protecţia animalelor de companie şi nu constituie un model de bune practici, ci din contră.

Este de notorietate faptul ca in acest domeniu nu exista decat un singur studiu si anume cel efectuat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii între 1981-1988 (Ghid pentru controlul rabiei canine, OMS, Geneva, VPH-83.43 Rev., 1987 şi Ghid pentru management populaţie canina, OMS, Geneva, 90_166, 1990) iar acest studiu concluzionează in mod indubitabil că numai controlul reproducerii cainilor fara stapan prin sterilizare şi reteritorializare are efecte semnificative pe termen mediu si lung in ceea ce priveste scaderea numarului acestor animale. 

Pe de altă parte, metodele de gestionare ale câinilor prin eutanasiere sau încarcerare permanentă in adăposturi nu au la bază niciun studiu, deşi aplicarea lor are un impact economic si social esenţial, mai ales pe termen mediu si lung. 

Din contră, aceste metode sunt dezavuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care a concluzionat că unica soluţie pentru controlul populaţiei canine este sterilizarea şi nu “programele de eutanasiere care sunt atât ineficiente cât şi costisitoare”.

Având în vedere contextul social în care a fost adoptată legea criticată, vă supunem atenţiei că această unică metodă acceptată şi recomandată de însăşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii precum şi de însuşi Parlamentul European, nu implică decât reteritorializarea exemplarelor canine blânde şi tolerate de comunitate, câinii agresivi neîndeplinind condiţiile de returnare urmând a fi cazaţi în adăposturi. Pe cale de consecinţă, comunitatea nu este în niciun fel pusă în pericol de această metodă recomandată de experţii din domeniu.

Vă rugăm să ne includeți în grupul de lucru pentru implementarea articolului 4.

Mulțumim  încă o dată pentru acest moment istoric în protecția animalelor și civilizația României!

Asociația Pentru Protecția Animalelor TOTO&PUFI, office@totosipufi.org

ANIMALS INTERNATIONAL ROMANIA

Asociația Pentru Protecția Animalelor KOLA KARIOLA

Asociația Pentru Protecția Animalelor ARCA LUI NOROCEL

Asociația Pentru Protecția Animalelor A DOUA ȘANSĂ, București

Asociația Pentru Protecția Animalelor ȘI EI AU DREPTUL LA VIAȚĂ, Suceava

Asociația Red Panda

Asociația Pentru Protecția Animalelor 3 FRAȚI PĂTAȚI, Turda

Asociația Pentru Protecția Animalelor PAS ÎN DOI, Bacău

Asociația YOUTH FOR NEAMȚ, Piatra Neamț

Asociația BE HUMAN, Vatra Dornei

Asociația CARE4ALL

Asociația SFÂNTUL MUCENIC TRIFON OCROTITORUL ANIMALELOR

Asociația SAVE OUR PAWS

Asociația CASA LIZUCĂI LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

Asociația Pentru Protecția Animalelor ROX

Asociația PHOENIX

Asociația NAS RECE, INIMĂ CALDĂ, Câmpulung Moldovenesc

Asociația CASA LUI PATROCLE

Asociația PROANIMA

Asociația F.R.E.E.

Asociatia NUCA Animal Welfare

Asociația NOMAD VET

Asociația Prietenii lui Azor

Asociația Sache Vet

Asociația Etică și Viitor

Psihoterapeut, Lector Univ. Dr. Victor Chitic

Prof. Univ. Dr. Alina Simona Rusu, etolog și psiholog, titular al disciplinelor: Psihologie aplicată în antrozoologie, Animalele în societate și educația bazată pe compasiune, Terapie și activități asistate de animale, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca; membru-expert al International Center of Anthrozoology. 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s